Alte denumiri: Porumbel popesc, porumbel mare, porumbel ghindar.
Recunoastere: Este o pasare de pasaj, dar si un oaspete de vara in
Romania. In iernile blande, cand gaseste hrana suficienta, ramane sa ierneze in
sudul tarii, uneori in stoluri impresionante. In anumiti ani se comporta, din
acelasi motiv al suficientei hranei, ca pasare eratica.
Are aspectul caracteristic porumbeilor si o culoare cenusie-albastruie
specifica, comuna si pentru celalalt porumbel, de scorbura. Se deosebeste de
acesta din urma prin marime (cantareste peste 500 g) si prin trei categorii de
dungi albe vizibile: la aripi, pe flancurile gatului (care lipsesc la exemplarele
juvenile) si la coada. Ciocul este rosu, cu varful galben, iar picioarele rosii.
Porumbeii gulerati trec prin Romania in februarie-martie spre
nord, ca sa se inapoieze, in stoluri mari spre sud, in octombrie-noiembrie.
Exemplarele care raman in timpul verii pe teritoriul tarii noastre
prefera, pentru cuibarit, atat padurile de munte cat si cele din campie.
Hrana este variata si consta in diverse seminte, fructe, muguri si parti
din frunze, plante verzi si seminte de cereale etc.
Dusmani: Pasarile rapitoare de zi si de noapte, jderul si pisica
salbatica, ciorile si cotofenele care distrug, in general, doar ouale si
puii nezburatori.
Reproducere: Este specie strict monogama, care depune doua ponte, de
cate doua oua, in perioada aprilie - iunie. Cuiburile sunt amenajate in arbori.
Uneori ocupa cuiburi parasite de alte pasari.
Clocesc alternativ ambii parinti, timp de 17-19 zile. Puii sunt nidicoli,
fiind hraniti in prima saptamana cu o secretie a gusii, apoi cu seminte
regurgitate timp de 3-4 saptamani. Inca o saptamana stau pe crengi si sunt
hraniti asemanator. Devin repede independenti dupa plecarea din cuib, dar se
aduna in stoluri doar toamna.
Vanare: Se vaneaza in perioada 1 septembrie - 10 februarie, cu arma
lisa si alice de 2,5 - 3,0 mm.
Metodele de vanatoare practicate sunt: apropierea, ademenirea
porumbelului prin imitarea glasului acestuia si mai ales panda la locurile de
trecere, de adapat sau de hranire, folosindu-se sau nu atrape.